Comunitate

Mihaela Buruiana- traducător în “secta” Anansi

Ioana Bostan

Că tot veni vorba zilele trecute de „secta ANANSI”, colecția asta mișto care provoacă cititorii la lecturi captivante și intrigante, ne-am dat o palmă peste frunte, cu blândețe.

Am realizat că avem printre noi chiar un traducător din lumea zeului poveștilor. De Mihaela Buruiană o să mai auziți pe la noi,  însă de data asta o luăm la TREI păzește, pentru treaba minunată pe care o face pentru noi, traducerile de carte.

Sigur că a tradus mai multe cărți pentru acest grup editorial, de la ficțiune, până la cărți de psihologie și ar fi multe de spus. Dar pentru că zilele astea s-a făcut vâlvă și pe grupul de cititori „vocali” Reading is Cool the challenge, cu noua provocare și cu faptul că avem o adevărată sectă Anansi (a se citi fani care nu se mai opresc din achiziții), o dăm în vileag cu ocazia asta și pe Mihaela. Pentru că ea a tradus câteva titluri deja cunoscute din această colecție: Jurnalul unui librar, Hamnet și cea mai nouă apariție, Vaporul de noapte spre Tanger.

Despre romanul lui Kevin Barry pe care ea l-a tradus recent, traducătoarea noastră cool spune:

„Sunt unele cărți care te atrag, pur și simplu, dinainte chiar să te scufunzi în ele. Te ademenesc cu ceva, îți flutură prin fața ochilor o promisiune. Poate să fie un personaj, o poveste, atmosfera sau stilul. Pot să fie toate laolaltă. Poți și să nu-ți dai seama cu ce anume rezonezi, doar să simți o familiaritate stranie și să te simți acasă. Chiar dacă e ficțiune. Pentru că, în orice ficțiune, există și frânturi de adevăr, iar uneori adevărul altuia e și al tău.

Vaporul de noapte spre Tanger a fost o astfel de carte. Ca experiență, am asemuit-o cu „Durerea e o făptură înaripată”, de Max Porter, pentru că am regăsit în ea același amestec de durere, dor, bizarerie, absurd, duioșie camuflată și inventivitate a limbajului.”

Pe platforma noastră Readingiscool.ro, găsiți cartea la o simplă căutare după titlu, puteți da un feedback, adăuga steluțe și chiar puteți să scrieți opiniile voastre despre carte.

„M-a rupt cartea asta! Nu numai pentru că a fost greu de tradus, ci și pentru că mi-a vorbit despre sex, droguri, mafie, dragoste, dor, prietenie, boală, nebunie, moarte, așteptare și absurd. Pentru că Maurice și Charlie mi-au amintit de Vladimir și Estragon ai lui Beckett. Pentru că Barry reușește să scrie licențios și poetic în egală măsură, într-un stil care, prin asta și prin inventivitate, îi e propriu.”

Pe noi ne-a convins să o punem deja în coșul de cumpărături, să ne spuneți și voi cum vi s-a părut. Și, că tot pomenim luna asta de #TREIlitereinmai  vă mai șoptim doar atât. Se zvonește prin regat că Mihaela și Zeul Anansi mai pun la cale o poveste, așa că o să fim cu ochii pe ei. Și le mulțumim că ne pun poveștile pe masă. Sau în inimă. 

5 1 Vot
Rating
Abonează-te
Vreau să primesc notificare
guest
0 Comments
Vezi toate comentariile